Eveniment Expoziţie Henri Matisse la Galeriile Alfa
În această toamnă, Bacăul a avut şansa
unui eveniment artistic de excepţie: expoziţie Henri Matisse. Cum a fost
posibil? Prin intermediul pictoriţei
Oana Ionel, plasticianul Dionis Puşcuţă a reuşit să ia legătura cu Thomas
Emmerling, care a fost de acord să aducă la Galeriile Alfa din Bacău cele peste
120 de litografii şi desene Matisse, din colecţia sa personală. Mai departe,
Dionis Puşcuţă s-a ocupat de organizarea expoziţiei, care a fost deschisă în perioada 10 octombrie-10 noiembrie. Thomas Emmerling, născut în Nürnberg, a făcut o
şcoală de pilotaj şi este licenţiat în drept. A avut o afacere, o firmă de
comerţ internaţional, pe care a vândut-o în 2013, pentru a se dedica exclusiv
colecţiilor sale de artă. Este fericitul posesor a numeroase lucrări de la mari
artişti ai lumii: Dali, Picasso, Renoir, Albrecht Dürer, Henri Matisse. Probabil
Henri Matisse este mai cunsocut publicului larg din România prin celebra
pictură: „La Blouse Roumaine”, despre care se spune că
i-ar fi fost inspirată de faimoasele românce, atât prin frumuseţea lor fizică,
cât şi spirituală, care trăiau în Franţa: Elvira Popescu, Elena Văcărescu, Anna de Noailles, Martha Bibescu. Henri Matisse
s-a impus ca artist de geniu, în opera sa ocupând un loc foarte important
litografiile şi desenele figurative, care au putut fi admirate şi în expoziţia
de la Bacău. Câteva dintre lucrările de la
Galeriile Alfa fac parte din seria „Jazz”, altele sunt ilustraţii pentru cartea
„Florileges des Amours” de Pierre de Ronsard.
Am purtat un scurt dialog cu domnul
Thomas Emmerling pe care îl redăm mai departe.
- Care a fost prima lucrare de artă pe care aţi
achiziţionat-o?
Thomas Emmerling : S-a întâmplat în urmă cu 21 de ani, când am cumpărat o marină de Paul
Flaubert. Apoi cu timpul, am achiziţionat Dali, Picasso, Renoir, Dürer, Henri
Matisse. Dürer a fost prima mea dragoste. Am aflat de el în 1971, pe vremea
când eram la şcoală la Nürnberg, oraşul meu natal, care este şi oraşul lui
Albrecht Dürer.
- În expoziţia Henri Matisse de la Galeria Alfa din
Bacău există lucrări din seria „Jazz”. Apropó de acest lucru, s-a întâmplat
vreodată să combinaţi o expoziţie de artă Matisse cu un spectacol de muzică?
Thomas Emmerling : Nu s-a întâmplat până în prezent. Dar se va întâmpla anul viitor când
lucrările lui Matisse din colecţie vor fi expuse în Bulgaria, la Festivalul
internaţional de jazz de la Varna.
- Un element de legătură între Matisse şi publicul
din România ar putea fi... ?!
Thomas Emmerling : În primul rând, Matisse a avut mulţi prieteni printre artiştii români:
Theodor Pallady, Brâncuşi, s-a cunoscut bine cu cei din Gruparea DADA, Tristan
Tzara, Marcel Iancu...
- Să ne întoarcem la
colecţiile lui Thomas Emmerling: în ce ţări au fost
expuse?
Thomas Emmerling : Au fost expoziţii în Spania, Polonia, Germania, Austria, Luxemburg şi,
desigur, România.
- Spre deosebire de aceste ţări, România vi se pare
austeră?
Thomas Emmerling : Românii au un mare potenţial creativ. Dar nu se iau în serios. Un motiv
este că în mare măsură oficialităţile sunt dezinteresate. Cultura este aşa cum
oamenii o fac. De la aceste diferenţe rezultă mentalităţi, mentalitatea
germană, românească, franceză etc. Cultura este aşa cum sunt oamenii locului.
Cultura duce omenirea mai departe. Valorile sunt date de frumos şi estetic, iar
asta e ceva ce românii fac din ce în ce mai mult. Îi vâd aplecaţi spre artă.
- În această ecuaţie, cât anume contează managementul
artistic?
Thomas Emmerling : Arta este şi o afacere. Indiferent dacă tabloul este albastru, verde,
negru... spune-mi numele. Numele este brandul. Fiecare îşi face propriul nume.
Sunt mulţi artişti talentaţi. Nu trebuie să se piardă. Să o ia ca pe o meserie.
Arta este nevoită să îşi facă singură marketing. Artiştii trebuie să-şi caute
cumpărători. Cunosc artişti şi aici în România, dar şi artişti bulgari, croaţi,
sârbi, cu care sunt prieten şi care singuri îşi vând lucrările. Dar de multe
ori nu poţi face singur asta. Din fericire, Europa are o tradiţie veche în ceea
ce priveşte breasla artistică. Există bresle de artişti. Trebuie să se ajute
între ei. Artiştii trebuie să fie uniţi.
Au consemnat Violeta Savu şi Irina
Băcăoanu (translator)
Notă: Interviul a fost publicat în Revista Ateneu, (nr. 566), octombrie 2016
 |
| Thomas Emmerling si Violeta Savu |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu