Martin McDonagh, regizor și scenarist britanic-irlandez renumit pentru
„umorul său negru și absurd” (In Bruges,
2008; Three Billboards Outside Ebbing,
Missouri, 2017), a revenit în 2022 cu o altă propunere de autor, semnând
atât regia cât și scenariul tragicomediei The
banshees of Inisherin, avându-i în rolurile principale pe renumiții actori
Colin Farrell și Brendan Gleeson. Inisherin este o insulă fictivă, iar filmările
s-au făcut preponderent pe insula Inishmore („cea mai mare dintre Insulele Aran
din Golful Galway, în largul coastei de vest a Irlandei” – Wikipedia).
Acțiunea filmului se petrece în 1923, când încă erau ecouri ale Războiului Civil Irlandez; dar filmul vizează doar tangențial tema războiului. Insula Inisherin e izolată de viața de pe continent, astfel părând un tărâm idilic, în care niciun conflict nu-și poate găsi rostul. Dar lucrurile nu stau chiar așa: în afară de războaiele mari date pe câmpurile de luptă, mai există și... războiul cel dintre noi. Premisa filmului poate părea monotonă: apariția conflictului între doi localnici, Pádraic (Colin Farrell) și Colm (Brendan Gleeson), care până atunci se întâlneau zilnic la singura cârciumă de pe insulă, beau împreună bere neagră și erau cei mai buni prieteni. Sau așa păreau a fi... Dar Colm pune capăt prieteniei din senin, provocându-i lui Pádraic frământări de gânduri. Insistând să i să spună cu ce l-a deranjat pe tovarășul său, i se răspunde că nu a greșit cu nimic, dar pentru că îl consideră plictisitor, nu mai vrea să petreacă nicio secundă alături de el, mai ales că el (Colm – n.m.) s-a decis să lase ceva în urmă după ce va muri, și cum tocmai și-a descoperit un talent special în muzică, Pádraic nu se mai potrivește deloc cu noile sale aspirații artistice. Mai mult decât atât, lui Colm nu-i mai place de persoana lui! „De fapt, cred că nu te-am plăcut niciodată”, îi aruncă tăios. Pádraic, un om mult mai simplu decât Colm, în parte pentru că nu înțelege nevoia de „distanțare” a prietenului său, dar poate și din orgoliu, nu acceptă ruptura și încearcă uneori timid, alteori violent să se apropie din nou de vechiul său prieten. Conflictul dintre cei doi escaladează – sentimentele și resentimentele dintre cei doi cresc în intensitate. Povestea celor doi devine pe insulă principalul subiect de discuție; implicați într-un mod special în roluri de mediatori, dornici de a găsi soluția împăcării, fiind Siobhán (sora rafinată și cultivată a lui Pádraic; interpretare, Kerry Condon),
Dar ce anume ar putea duce la ruperea bruscă a unei prietenii de-o viață?
Punându-mi această întrebare, mi-a venit în minte cazul real al unei legendare prietenii
dintre doi remarcabili bărbați, care nici aceea nu avea de-a face cu vreo
mărturisită sau secretă atracție sexuală, cum nici în cazul celor doi irlandezi
căpoși substratul nu e de natură homosexuală, iar această precizare o facem pentru a fi clar că în relația lor e vorba de prietenie, nu de iubire. Însă Michel de Montaigne și Étienne
de la Boétie, căci despre ei doi mi-am amintit, au construit o prietenie
solidă. Moartea lui Étienne i-a provocat lui Montaigne o reală suferință. Montaigne îi dedică prietenului său
emoționante pagini, de unde spicuim câteva idei, gânduri, mărturisiri. „În
prietenie, avem o căldură atotstăpânitoare, altminteri cumpănită și egală,
statornică și domoală, toată numai dulceață, fără niciun frecuș, fără nimic
aprig sau sfâșietor.”; „Sufletele se amestecă și se topesc unul într-altul atât
de deplin, încât împletirea care le-a unit se șterge și dispare. Dacă aș fi
silit să spun de ce-l iubeam, simt că n-aș putea-o face decât răspunzând:
Fiindcă era el, fiindcă eram eu.” Montaigne întărește ideea identității: „Taina
pe care am jurat să n-o dezvălui nimănui pot să i-o împărtășesc, fără a-mi
călca jurământul, celui care nu e altul, ci eu însumi”. Revenind la povestea
propusă de cineastul Martin McDonagh, ne punem întrebarea cum s-ar explica
psihologic ruperea prieteniei dintre cele două personaje? Lipsa de căldură atotstăpânitoare, altminiteri
cumpănită și egală, statornică și egală? Faptul că nu se identificau unul
cu celălalt? De fapt, pe măsură ce se derulează povestea pe ecran, constatăm că
tot ce-i unește sau îi desparte pe cei doi este aprig și sfâșietor. Dar titlul filmului ne îndeamnă să căutăm și explicații
din afara psihologiei. Căci în mitologia celtică, Banshee este un spirit feminin care anunță moartea unui membru al
familiei.
(articol publicat de Violeta Savu la rubrica „Realitatea paralelă”, în numărul 641 al Revistei „Ateneu”, ianuarie, 2023;
P. S.: La momentul predării articolului pentru publicare, încă nu erau anunțate nominalizările la Premiile „Oscar”, filmul nu a primit nominalizare pentru imagine, dar în plus, față de predicțiile din acest articol, filmul a mai primit următoarele nominalizări: Kerry Condon, pentru cea mai bună interpretare feminină în rol secundar; Martin McDonagh, pentru regie; și întreaga echipă de producție, pentru cel mai bun film din 2022). Update la update: Din păcate, The banshees of Inisherin nu a fost câștigător la Oscar la niciuna dintre categorii, deși, în opinia noastră, ar fi meritat cel puțin pentru scenariul original.
