Expoziţie aniversară B'20

În urmă cu douăzeci de ani, la iniţiativa maestrului Ilie Boca se deschidea în Bacău Filiala Facultăţii de Arte „Mihai Eminescu” Iaşi. Din păcate, această facultate a dus trei generaţii de studenţi, desfiinţându-se mai apoi din motive legate de spaţiu.
După cum demonstrează şi expoziţia aniversară „B’20” (deschisă la Galeriile „Frunzetti” pe 12 februarie 2010) licenţiaţii acestei facultăţi au devenit cu timpul adevăraţi profesionişti. Fiecare şi-a găsit drumul lui artistic în funcţie de temperament, orizont de cunoaştere sau perseverenţă. Panotate cu dibăcie, lucrările de pe simeze sunt dovada talentului celor care au fost altădată studenţi, în marea lor majoritate atingând astăzi un nivel de maturitate artistică. O expoziţie luminoasă, cu o notă de familiaritate, în care profesorii şi studenţii de altădată se întâlnesc în calitatea de artişti consacraţi. Subiectele centrale, limbajele plastice, manierele de lucru, apartenenţele la un anumit curent artistic sunt diverse şi diferite de la un artist la altul. Expoziţia cuprinde genuri multiple: peisaje, portrete, compoziţii cu elemente abstracte sau figurative, colaje, grafică, sculptură. O parte din lucrările expuse sunt remarcabile prin culoare, armonii pastelate, altele prin bogăţia imaginaţiei şi metaforă vizuală pregnantă.
Să-i amintim pe cei care ţin afişul (profesori - Ilie Boca, Vasile Crăiţă-Mândră, Ovidiu Marciuc, Carmen Poenaru, Gheorghe Zărnescu, Danny Zărnescu; absolvenţii Marius Crăiţă-Mândră, Viorica Zaharia, Geanina Ivu-Vlad, Dumitru Macovei, Dionis Puşcuţă, Liliana Dumitriu, Adrian Paiu, Tamara Antal, Doina Munteanu, Constantin Tănăsache, Ştefan Suditu, Dan Palade, Dorel Făcăoaru, Constantin Ciupercă, Carmen Istrate, Monica Carp şi regretatele Viorica Cocioiu şi Camelia Budău). Cele aproximativ 70 de lucrări strânse de aceste semnături justifică din plin atenţionarea pe care o făcea însuşi domnul Ilie Boca la vernisajul expoziţiei. În centrul universitar băcăuan, este necesară înfiinţarea unei secţii de artă! Argumentele?! Vizitaţi expoziţia „B’20” şi deja ar fi suficient pentru a vă convinge că în oraşul Bacău există artişti valoroşi. Ar fi păcat ca tinerele talente, elevi în prezent la Liceul de Artă „George Apostu”, să se piardă în timp din cauza lipsei de oportunităţi.
Cei care mai ieri erau la început de drum au avut şansa de a fi luptat pentru ei până la capăt, doi artişti de mare valoare, şi care, pe deasupra au avut şi vocaţie pedagogică, Ilie Boca şi Vasile Crăiţă-Mândră. Au făcut aceasta din generozitate, nobleţe şi mai ales din dorinţa ca în Bacău spiritul artistic să se păstreze viu. Gestul lor ne induce în memorie celebrul motto stenheirdtian devenit dicton „Dăruind vei dobândi!”.
Pe 21 februarie Ilie Boca împlineşte respectabila vârstă de 73 de ani - ne înscriem în rândul admiratorilor care îi preţuiesc deosebita valoare artistică şi modul de a trăi frumos, şi îi spunem un cald şi sincer „La Mulţi Ani, Maestre!”
[Revista de cultură Ateneu, nr. 2 (486), februarie 2010, p. 19]

Galerie imagini


Marius Crăiţă-Mândră

Viorica Zaharia

Geanina Ivu-Vlad

Dumitru Macovei

Marius Crăiţă - Mândră vs. Klaus Schulze

„O cromatică variată pare paradoxal de identificat în muzică. Nu şi pentru Klaus Schulze , preocuparea lui pentru eventuale conexiuni artistice vizuale reiese chiar din denumirea albumului „Picture Music” (1975). Am putea crede că începând de atunci, artistul denumit de unii „vizionar” lansa o provocare artiştilor plastici. Cum răspund eu acestei provocări?!
Prin picturile mele, mă intersectez cu Klaus Schulze într-o artă minimalistă, îmi propun să transmit mesaje de forţă şi profunzime folosind elemente simbolice, încifrate şi repetitive. În seria „Biţi”, calculatorul care apare ca un laitmotiv ar putea fi asociat cu ceea ce înseamnă sintetizatorul în cazul lui Klaus Schulze. Zonele de greutate de alb, în contrast valoric cu tuşele consistente de negru, sugerează ca şi în muzica infinită, dorinţa de dezlipire de forţele telurice, evadarea în spaţii astrale. Sunetele din tenebre alternează la Klaus Schulze cu cele de un lirism genuin. Compoziţiile mele transmit sau descriu sentimente antagonice, sunt irizări ale unui suflet candid, pur, sau dimpotrivă reflecţii ale unui personaj mefistofelic.”
[Consultant literar: Violeta Savu]

Galerie de imagini

The paintings by Marius Craita-Mandra
Marius Crăiţă-Mândră - "Biţi"
Marius Crăiţă-Mândră - "Mefisto"


Marius Crăiţă-Mândră - "Biţi 001" 


Ascultați pe youtube Klaus Schulze - Kontinuum

peisaj

In februarie 2008 m-am jucat si am compus o poezie in culori, nicidecum cu pretentie de artista. Era doar un dor ...

Arena photo 2009

Arena Mall Bacău găzduieşte în perioada 2 octombrie – 10 noiembrie o inedită expoziţie de artă fotografică. Au expus 11 fotografi (Mădălina Anton, Mihai Andoni, Dan Abălaşei, Titi Broşu, Ioan Viorel Cojan, Eugen Grigore, Liviu Maftei, Mihaela Nazarie, Elena Nazare, Ovidiu Ungureanu, Andrei Venghiac) reunindu-se la „Salonul Anual al artiştilor fotografi”. Proiectul a fost iniţiat şi conceput de Viorel Cojan.
Imagini deosebite pot fi admirate prin ochii artiştilor fotografi care privesc lumea relevându-i farmecul. Fini cunoscători ai psihologiei umane, prin jocul lor de lumini şi umbre, ei surprind în portrete, diverse tipologii. În decoruri desprinse din cotidian, elementele subtile din compoziţie determină aspectul estetic şi armonios.
O bancă de lemn ocrotind semne ale gingăşiei materne, acoperişuri de biserici adăpostind apropieri de suflete, frunze care au contururi de inimi fragile, o eşarfă în adiere descoperind goliciunea graţioasă feminină, o urmă de toc pe un asfalt fie el şi din New York, manechine imobile cu zâmbete triste, petale efemere de flori, freamătul gărilor în care secretele călătorilor se îmbină într-o notă comună de mister, o umbrelă agăţată de cer printr-un pas de dans, zmeie care ne amintesc inevitabil de copilărie, un puşti muşcând cu expresia suferinţei umane dintr-un codru de pâine, arbori cu siluete înalte, dorinţa omului de a prinde aripi şi a zbura, preaplinul de senzualitate feminină, atitudini carismatice ale unui artist, un felinar cu abajur rotund exacerbând tandreţea lunii – toate acestea şi altele pe deasupra se pot admira în fotografiile expuse.
Am vizitat expoziţia şi în altă zi decât cea a vernisajului care a avut loc pe 2 octombrie, curioasă fiind să aflu ce impact are asupra trecătorilor ocazionali. Nu mică mi-a fost bucuria când cineva zăbovea asupra acestor imagini atât de frumoase. Unele dintre ele au parfumul din filmele vechi, altele au mesajul direct al reportajului iar dintre cele mai distinse sunt cele cu reflexe picturale. Parcurgând expoziţia îţi rămâne gustul subtil şi plăcut că te-ai întâlnit cu frumosul.
[Revista de cultura Ateneu, nr. 10 (482), oct. 2009, Bacău; p. 17]

Galerie imagini

Ioan Viorel CojanZbor


Gigolo

Între cer şi pământ

Mihaela Nazarie


Mădălina Anton

Mihai Andoni


Elena Nazare
Ovidiu Ungureanu

Vernisaj


Notă: Pentru mai multe imagini şi un text de excepţie, despre frumuseţea fotografiei artistice, semnat Ioan Viorel Cojan, vizitaţi

Mihaela Nazarie Arena photo 2009

Caldura spiritului de la Tescani

La sfârşitul lunii august şi începutul lui septembrie, soarele de la Tescani îşi revărsa lumina şi peste câţiva artişti adunaţi în tabăra de creaţie „Colonia”. Razele lui aveau dominantele începutului de toamnă, respectând acel efect pe care bine l-a observat cândva, tot la Tescani, Andrei Pleşu: „Soarele de toamnă e o metaforă mai adecvată a cunoaşterii decât soarele estival. [...] «Căldura» spiritului nu trebuie nici să topească, nici să exalte lucrurile: trebuie să le mângâie”. Această căldură a ţinutului mirific de la Tescani se pare că i-a învăluit anul acesta pe artiştii ce-şi zic colonişti sosiţi în tabără. Ei au fost însoţiţi de mentorul lor, maestrul Teodor Moraru.
Sentimentul naturii este relevat în lucrările pictorilor. La unii discret, chiar dacă au lucrat abstract, se simte vibraţia luminii de acolo, iar pentru câţiva dintre ei sentimentul de legătură între artist şi peisaj este foarte puternic, profund. Dragoş Burlacu a combinat pe pânze două universuri diferite: imagini de la Tescani cu personaje pe care le-a întâlnit într-o călătorie în Franţa. Cu propunerile lui alb-negru sau color, Dragoş atrage privitorul într-un spectacol al umbrelor subtile, într-o notă de oniric, mister şi intimitate. Luxuriant în picturile de acum, Marius Crăiţă-Mândră nu renunţă la înclinaţia lui de abstractizare, chiar dacă o face într-un mod mai puţin provocator. El este recognoscibil prin culoarea puternică şi prin trăsăturile de temperament sudic, solar. Prin simboluri grafice şi frumoasa metaforă a arborilor îmbrăţişaţi, peisajele Cristinei Nedelea invită la meditaţie şi transmit un sentiment de melancolie. Cristi Gaşpar a introdus elemente vegetale în tablourile sale, cu reiterări din Gauguin, în interpretări ludice şi cu emoţia inocenţei redescoperite. Anca Irinciuc a folosit peisajul ca pretext pentru a aduce în atenţie teme de profunzime psihologică. Pictoriţa îşi propune după cum ea însăşi mărturiseşte să înţeleagă acele forme în care omul se situează „în afara normalului”.
În Tabăra de Creaţie „Colonia” care s-a desfăşurat în perioada 21 august - 4 septembrie la Tescani au participat artişti din Bucureşti şi Bacău: prof. univ. Teodor Moraru, Cristi Gaşpar, Anca Irinciuc, Mihai Mihalache, Dan Badea, Cristina Nedelea, Justin Scărlătescu, Dragoş Burlacu şi Marius Crăiţă-Mândră.
Una peste alta, picturile din această ediţie sunt mult mai prietenoase pentru iubitorii de artă, produc încântare sulfetească şi sunt preponderent contemplative. E semnul maturizării care a luat locul exaltărilor şi al căutărilor de altădată, după cum reiese şi din impresiile următoare:
Dragoş Burlacu „A fost o tabără foarte omogenă. Deşi a durat mai mult decât altă dată (14 zile) s-a lucrat mai puţin dar mai bine. Lucrările au fost mai elaborate decât sunt de obicei în taberele de acest gen. Majoritatea artiştilor s-au inspirat din loc: motive, imagini, personaje, atmosferă. Nu prea s-a ieşit din tabără, doar într-o singură zi o parte dintre noi am fost în vizită pe la mănăstiri.”
Marius Crăiţă-Mândră „Dintre toate ediţiile Taberei de Creaţie Colonia, aceasta mi s-a părut cea mai liniştită. În schimb, lucrările mi s-au părut mult mai bune, mai minuţios lucrate. Cred că începem să ne clasicizăm uşor stilurile în detrimentul experimentului. Asta e, îmbătrânim şi noi!” a conchis cu umor Marius.
[Revista de cultură Ateneu, nr. 9 (481), septembrie 2009, Bacău]

Galerie de imagini

Dragoş Burlacu

Marius Crăiţă-Mândră

Cristi Gaşpar

Anca Irinciuc

Cristina Nedelea