American Buffalo la Theaterstock Bacău

După ce revolverul este introdus în scenă, aştepţi ceva fatidic să se producă...

sursa foto: teatrulact.ro

American Buffalo, de David Mamet. Regia: Cristi Juncu.
Cu: Gheorghe Ifrim, Vlad Zamfirescu, Marius Florea Vizante. Producător: Teatrul ACT Bucureşti
Am văzut în acest spectacol trei magnifici. Nu-mi plac vorbele mari şi adeseori ele sunt nepotrivite, dar chiar am văzut trei interpretări de excepţie în această piesă de teatru, o comedie absurdă ce a descris o pagină din viaţa unor personaje marginale, trei mărunţi interlopi, trei caractere diferite, care se pregătesc să dea o mare spargere, fiind însă nepregătiţi. Şi asta pentru că, deşi pare greu de crezut, deşi nu-s nici pe departe nişte filozofi (unul dintre ei fiind chiar uşor retardat), au probleme... existenţiale. Au vise, dorinţe, emoţii. Şi le pasă enorm de raporturile de prietenie care se leagă între ei. Au şi principii, spre exemplu, respectă... loialitatea.
Pata de culoare este Bob, cel cu IQ-ul vai de mama lui... dar e pur, ezitant, are gingăşia unuia micuţ dar tare prostuţ, e omul bun la toate (e trimis, de către şef, de colo-colo la cumpărături, dar din care se pricepe, totuşi, să mai şi ciupească... o cafeluţă). Bob este interpretat de Marius Florea Vizante. Personajul său atrage simpatia şi compasiunea publicului. E bleguţ şi şleampăt ca Mutulică din Alba ca Zăpadă, e ridicol, simplu şi... totodată, o figură tragică.
Gheorghe Ifrim este Don, şeful, un fel de prinţ al vagabonzilor dar şi cu reminiscenţe de "naş" al mafioţilor. Suferă grav de astm bronşic. Impresionantă mi s-a părut vocea actorului, foarte guturală, excepţional lucrată. Iar blocajele sale când nu mai poate vorbi şi recurge la inhalator ai putea jura că sunt reale! Un stil minimalist (eu ador acest tip de abordare!) de interpretare a actorului Gheorghe Ifrim, care a creat un personaj flegmatic, dar cu priviri largi în care spectatorul se poate adânci şi poate bănui şi o altă lume decât cea sordidă a poveştii...
Teach, interpretat de Vlad Zamfirescu, este un tip vulcanic, uşor isteric, puţin mai arogant, un frământat care-i capabil să aducă tensiune în mica lor lume. Asta pentru că i se pare lui că nu-i sunt recunoscute meritele... Îl invidiază şi chiar îl persecută pe Don, în definitiv, nici el nu-i băiat rău. Atât Teach dar mai ales bietul Bob vor să câştige admiraţia lui Don. Există o anumită gelozie între personaje. Dar, şi afecţiune.
Replicile sunt savuroase, umor de cea mai bună calitate, uneori frizând absurdul, realizat din jocuri de cuvinte, limbajul colorat, în care se îmbină argoul şi jargonul, dar şi din mimică şi gesturi. 
"- Cu ce era îmbrăcat? - Cu haine!", "- Vrei o cafea? - Nu mi-e foame!", "Bine că n-ai luat cola zero că aduceai sticla goală!", "Unde-i cafeaua instant? Adică, trebuie să sug bonul?", Don, agită sticla de cola, împrăştie jumătate din conţinut pe jos, dar găseşte explicaţie: "Bagă gaz! Jumate-i gaaaz!", mai târziu (recunoscând că a minţit, într-o problemă importantă): "Am mâncat căcaaaaat!" (citatele le-am reprodus din memorie, sunt o infimă parte din replicile pline de umor)
La trăirea unui sentiment al absurdului contribuie şi un "bănuţ" magic, găsit într-o cutiuţă, în magazinul de vechituri patronat de Don. Cineva cumpăra această monedă, plătind un preţ incredibil pentru cei trei vagabonzi. Apoi, bănuţul cu pricina are un circuit straniu... de el încep a se lega multe speranţe, de el parcă ar atârna întreg viitorul...
Absurd este şi revolverul, care nu poate fi adus decât de... veţi vedea de cine... , şi care rămâne un inofensiv simbol al morţii. Sau al fatalităţii...

American Buffalo s-a jucat, în Bacău, la Festivalul Theaterstock, în cea de-a doua zi a festivalului, pe 2 august 2015, în Sala Mare a Teatrului Bacovia. Prestaţiile excepţionale ale actorilor au fost răsplătite cu ropote de aplauze! 

Şi, să nu uităm decorul minimalist... foarte bine realizat. Scenografia a completat ideal mesajul piesei. FELICITĂRI! 

(Datorită complexităţii şi parţial al lungimii sale, la care se adaugă faptul că eu nu stau foarte bine la capitolul concentrare, mi-aş dori să revăd această piesă. Simt că sunt nuanţe care mi-au scăpat.)